REZUMATUL IDEII DE PROIECT
Situat în partea de vest a ţării, judeţul Arad se întinde din inima Munţilor Apuseni până la câmpia largă şi netedă, formată de Mureş şi Crişul Alb, fiind străbătut de importante căi de comunicaţie, de interes naţional şi internaţional.
Teritoriul Curtici este situat în partea de vest a României, în imediata apropiere a frontierei de stat cu Ungaria.Oraşul Curtici, situat la o distanţă de 21 km faţă de municipiul Arad, este amplasat în partea vestică a judeţului Arad şi este cel mai important punct de legătură al României pe calea ferată cu Europa centrală şi de vest. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafaţă de cca. 7.970 ha în Câmpia Sântanei, câmpie ce este caracterizată în zona oraşului de nisipurile grindurilor formate de vechile braţe ale Mureşului, azi stabilizate de plantaţii de viţă de vie.
Ideea de proiect se încadrează în obiectivul strategic global al programului care este acela de a apropia persoanele, comunităţile şi agenţii economici din zona transfrontalieră pentru a facilita dezvoltarea comună a zonei de cooperare, bazându-se pe avantajele-cheie ale zonei de frontieră.
Zona de frontieră eligibilă este omogenă şi, în general, prezintă caracteristici economice şi sociale similare.Ea este bogată în diferite resurse naturale:de exemplu, abundenţa râurilor constituie un atu important, dar prezintă şi riscuri de inundaţii puternice şi de poluare transfrontalieră a râurilor.În ceea ce priveşte principalele sectoare economice, agricultura şi industria alimentară joacă un rol cheie în economia întregii regiuni.
Investiţiile străine directe au un rol important în dezvoltarea şi restructurarea economiei zonei de frontieră.În timp ce întreprinderile mari şi societăţile multinaţionale activează cu succes, întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) din zonă sunt încă fragile, iar şomajul continuă să creeze probleme sociale, mai ales în zonele rurale.O altă problemă importantă este nivelul foarte scăzut al activităţii de cercetare şi dezvoltare.
Cauza principală
Infrastructura rutieră şi accesibilitatea din zonă au fost mult îmbunătăţite prin realizarea unor porţiuni de autostradă.
Cu toate acestea, căile de acces spre aşezările mici, mai ales spre cele situate în apropierea imediată a graniţelor, continuă să fie foarte deteriorate.
Lipsa accesului rutier între Ungaria şi România în zonă, respectiv localităţile Lökösháza şi Curtici, face ca locuitorii din aceste localităţi precum şi din cele învecinate să se deplaseze peste 50 km distanţă la punctele de trecere a frontierei Turnu, respectiv Vărşand.
Cauza secundară
Situaţia este eterogenă în ceea ce priveşte utilităţile publice:în timp ce în Ungaria majoritatea utilităţilor sunt conforme standardelor europene, partea românească a zonei transfrontaliere se confruntă cu probleme mai mari.
La baza ideii de proiect au stat problemele identificate care sunt strâns legate de oportunităţile ce le oferă realizarea proiectului, relativ la următoarele domenii ce pot fi îmbunătăţite:
Populaţia
– lipsa interacţiunilor transfrontaliere regulate ale comunităţilor locale nu oferăo bazăsolidăpentru intensificarea relaţiilor transfrontaliere;
– lipsa promovării dezvoltării integrate a zonei;
– nu se implementează şi la nivelul localităţilor mici o coordonare proactivă a strategiilor de dezvoltare de care cele mai importante oraşe dispun.
Economia
– relizarea greoaie a ISD-urilor din Ungaria în zona de frontiera a României în contextul în care de partea ungară acest lucru se manifestă pregnant deoarece zona este caracterizata printr-o economie relativ slabă, în mare masura datorita structurii economice fragile.
– lipsa de răspunsuri comune la slabiciunile sectorului IMM, a promovării active a relaţiilor de tip business-to-business şi existenţa unei reţele competitive deinfrastructura de afaceri, precum şi disponibilitatea informatiilor de afaceri pe ambele parţi ale frontierei.
Piaţa muncii
– deşi existăo migraţie transfrontalieră sezonieră a forţei de muncăîn zonă (mai ales dinspre România spre Ungaria), piaţa muncii în zonăeste departe de a fi abordată ca o problemă integrată, în special în legătură cu problemele de şomaj din partea ungară şi lipsa acestuia de partea română. O asemenea abordare ar ajuta la depăşirea problemelor structurale şi la apropierea cererii faţă de oferta de locuri de muncă
Sănătatea
-accesul greu al populaţiei din partea română la serviciile de sănătate, în contextul datelor statistice care indicăclar căexistă cerere transfrontalieră pentru folosirea acestora;
-imposibilitatea diferiţilor furnizori de servicii de sănătate, de a iniţiacolaborări, mai ales pe bazăbilaterala, de la instituţie la instituţie.
Infrastructura
– existenţa doar a unui drum de pamânt care traverseaza frontiera şi care în momentul actual nu poate fi folosite. În perspectiva eliminării frontierei de stat, reabilitarea acestui drumu devine imperativă, dat fiind faptul ca acesta poat facilita legaturi mai active între comunităţile asezate de-a lungul frontierei.
– existenţa doar a reţelei de cale feratădin zonă ( Békéscsaba – Lökösháza – Curtici – Arad) coroborat cu deficienţele privitoare la infrastructura rutierăîn zona de frontiera, nu permite accesibilitatea internaţională a locuitorilor din zonă;
– accesibilitatea aşezărilor rurale mici, în special în imediata apropiere a frontierelor de stat, este în mare masura compromisă, stânjenind dezvoltarea acestor aşezări;
– imposibilitatea restabilirii legăturilor naturale dintre aşezarile de la frontieră, fapt care necesita cu siguranta dezvoltarea drumurilor publice mici caretraverseaza frontieră.
– în ceea ce priveste utilităţile publice, tabloul se prezinta altfel: în Ungaria, majoritatea utilităţilor sunt aduse la standarde moderne. Partea româneascăa frontierei se confrunta cu provocări mai serioase: în multe aşezări lipseşte până si sistemul de apăpotabilă, farăa menţiona sistemele adecvate de canalizare.
Educaţia, cercetarea şi dezvoltarea
– lipsa unei cooperări mai active, prin acţiuni coordonate atât în domeniul educaţiei cât şi al cercetarii.
– inexistenţa unor legături strânse între universităţi, instituţii de cercetare şi IMM-uri. Prin realizarea proiectului ar putea fi promovate initiaţivele transfrontaliere în acest domeniu.
Mediul
– acţiunile locale concentrate pe asemenea zonele protejate de cele două părţi ale frontieri pot trebuie abordare mai integrat prin stabilirea unor zone comune, proiectarea de proceduri de management în comun precum şi acţiuni în colaborare.
– existenţa unor importante surse de poluare industrială şi tendinţa de creştere a volumului de deseuri menajere în zona de cooperare ar necesita acţiuni comune în domeniul gestionării deşeurilor.
Turismul
– cele 4(patru) ştranduri termale din partea română (Şofronea, Dorobanţi, Curtici, Macea) nu sunt exploatate la nivelul celor din partea maghiară;
îngrădirea turismului tradiţional precum şi cel al pentru cumpărături;
-imposibilitatea promovării atracţiilor din Ungaria şi România ca destinaţii comune, realizarea proiectului facilitând o cooperare mai activăîntre organizaţiile şi întreprinderile de turism.
