Orașul Curtici

Curtici (în maghiară Kürtös, în germană Kurtitsch) este un oraș în județul Arad, regiunea Crișana, România, situat la o distanță de 17 km față de municipiul reședință de județ Arad. Curtici este amplasat în partea vestică a județului Arad și este cel mai important punct de legătură pe calea ferată cu Europa centrală și de vest al României. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de circa 7970 hectare în Câmpia de Vest, câmpie ce este caracterizată în zona orașului de nisipurile grindurilor formate de vechile brațe ale Mureșului, azi stabilizate de plantații de viță de vie.

Geografie

Curtici este situat în partea de vest a României, în imediata apropiere a frontierei de stat cu Ungaria, la o distanță de 17 km nord de Arad. Orașul se învecinează la nord cu Ungaria și comuna Macea, la est cu satul Andrei Șaguna, la sud cu Sânpaul și Șofronea, iar la vest cu comuna Dorobanți.
Așezat în cuprinsul Câmpiei de Vest, teritoriul Curticiului este în general plan, cu mici denivelări ce nu depășesc 2 m. Altitudinea medie a câmpiei este de 110 m.

Deși este un oraș de tranzit, Curticiul are un farmec și o liniște aparte care te fac să uiți de forfota triajelor și a vămii. În timpul verii ștrandul cu apă termală este principalul punct de atracție turistică al orașului, aici înregistrându-se de la un an la altul tot mai mulți turiști atât pentru recreere cât și pentru tratament.

Clima este continental-temperată cu o nuanță submediteraneeană, cu ierni blânde și veri ceva mai calde. Temperatura medie anuală este de 10,8 °C.

Istorie
Prima atestare documentară a orașului Curtici datează din secolul al XVI-lea, respectiv din anul 1519, iar din 16 februarie 1968 localitatea este ridicată la rangul de oraș. În perioada interbelică a purtat temporar denumirea „Decebal”, dată de autoritățile române.

Demografie
primaria-curtici-recensamant2011
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Curtici se ridică la 7.453 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 8.043 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79,16%). Principalele minorități sunt cele de romi (8,67%) și maghiari (2,79%). Pentru 8,92% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,16%), dar există și minorități de baptiști (7,18%), penticostali (5,21%), romano-catolici (3,58%) și adventiști de ziua a șaptea (1,89%). Pentru 9,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Economie
Curtici se află în plină dezvoltare economică, datorită numeroaselor investiții, care se oglindesc din punct de vedere social în apariția a noi locuri de muncă. Zona Liberă Curtici Arad, cu o suprafață de 90 ha, din care platforma Curtici se întinde pe 75 ha – este singura zonă liberă amplasată pe un coridor rutier european, în apropierea a patru puncte vamale. În ZLCA își desfășoara activitatea peste 100 de firme cu investiții mai mari de 50 de milioane euro. Accesul în ZLCA se poate face pe cale rutieră, feroviară și aeriană.

Potențialul agricol al zonei, poziția favorabilă de la granița de vest a României, apropierea de municipiul Arad, prezența magistralei de cale ferată ce face legătura cu Europa occidentală (gara Curtici a fost dată în folosință în anul 1921 odata cu crearea vamei) sunt principalele atuuri economice care fac din orașul Curtici un pol de convergență economică. Capacitatea de atracție a investitorilor este redată aici de crearea Zonei libere Arad-Curtici, este cel mai important punct de trecere al frontierei între România și Ungaria.

sursa: wikipedia

Primăria Orașului Curtici © 2016 Frontier Theme